30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă
Având în vedere situația actuală determinată de formarea noului guvern, Ministerul Fondurilor Europene a făcut cunoscut faptul că dezbaterile publice pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor fi reprogramate după învestirea noului guvern. Perioada de consultare publică se prelungește până la data de 31 decembrie 2020.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.
Cu un total alocat de 30,44 mld. euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.
Planul Național de Relansare și Reziliență al României, denumit PNRR este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și în completare, din surse alocate de la bugetul de stat. Scopul final al PNRR este asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.
Componenta de investiții a PNRR a fost elaborată pe baza a trei piloni și o serie de obiective specifice cu sumele calculate în prețuri curente:
Pilonul I – Tranziție verde și schimbări climatice, cu un buget de 21,4 mld euro, respectiv 64,9% din total buget alocat României, este pilonul care are în vedere în special investițiile în infrastructură, pentru a ameliora starea economiei naționale, a crește accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core & Comprehensive, dar și pentru a asigura investiții în infrastructură care respectă cerințele privind tranziția verde și digitalizarea precum și investiții în creșterea adaptării la schimbările climatice. Vor fi finanțate și investițiile în eficiența energetică și energie regenerabilă, pentru a reduce pierderile de energie, dar și pentru a îmbunătăți standardele de locuit ale populației.
Pilonul I va avea cel mai mare impact estimat asupra atragerii de investitori, crearea de locuri de muncă, dar și pentru asigurarea condițiilor de tranziție verde și digitalizare prevăzute în regulamentele europene.
Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului are un buget alocat în valoare de 6,500 mld euro, respectiv un procent de 19,7% din totalul valorii bugetului. Pilonul II are drept obiectiv specific îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate, mai ales la nivelul marilor servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și a calității serviciilor publice prestate la nivel local, având drept scop final îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației, creșterea calității vieții populației. De asemenea, în cadrul pilonului II se urmărește valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a asigura îmbunătățirea serviciilor prestate populației, inclusiv cu scopul de a asigura ameliorarea stării economice la nivel local.
Pilonul II urmărește astfel să îmbunătățească calitatea serviciilor publice prestate populației, calitatea vieții, standardele de locuit și să asigure o valorificare superioară a potențialului reprezentat de patrimoniul cultural și natural pentru susținerea dezvoltării economice la nivel local;
Pilonul III – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență are un buget estimat în valoare de 5,085 mld euro, respectiv un procent de 15,4% din totalul bugetului alocat. Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, precum și prin îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute de acestea, creșterea aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și servicii inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și creșterea capacității de reziliență a României în domeniul sănătății și al crizelor alimentare.
În cadrul Pilonului III ponderea cea mai mare o dețin fondurile alocate pentru creșterea competitivității economice a mediului de afaceri, întrucât creșterea economică pe termen lung, atragerea de investitori și crearea de locuri de muncă are loc pe seama investițiilor promovate de mediul de afaceri.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie să contribuie la 4 obiective majore stabilite de Comisia Europeană și anume:
-Contribuția la coeziunea socială, economică și teritorială;
-Consolidarea rezilienței economice și sociale;
-Reducerea impactului economic și social al crizei;
-Susținerea tranziției digitale și verzi;
Planul Național de Redresare și Reziliență are o serie de trăsături specifice și anume:
-Este orientat pe două categorii de reforme: orizontale și verticale, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de implementare a proiectelor și consolidarea statului de drept prin creșterea
accesului cetățenilor la serviciile publice în domeniul justiției;
-Are la bază investiții în infrastructura de transport, schimbări climatice, energie, eficiență energetică, mediu, cu scopul de a ameliora starea economică la nivel național, dar și de a asigura
conectivitatea localităților urbane la rețeaua de transport TENT Core & Comprehensive pentru atragerea de investitori, a crea locuri de muncă și a genera creștere economică pe termen lung;
-Este orientat pe investiții ale mediului de afaceri: retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare și pe investiții care sporesc calitatea produselor și serviciilor obținute de mediul de afaceri și consolidează poziția competitivă a IMM-urilor pe piața europeană;
-Este orientat pe investiții în marile servicii publice: educația și sănătatea respectiv pe realizarea acelor proiecte de infrastructură care determină îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în interesul populației;
-Este orientat pe elemente de inteligență artificială pentru infrastructura publică: investițiile în infrastructura publică conțin
în mod obligatoriu componente inteligente precum: contoare inteligente de măsurare a debitelor, volumelor, presiunilor și/sau sisteme de gestiune inteligentă a transporturilor;
-Este orientat pe tranziția verde: ponderea cea mai mare o dețin investițiile în infrastructura de transport feroviar, metrou, dar și investițiile de mediu, energie verde și eficiență energetică, având drept scop reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă.
Durata de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență este stabilit prin proiectul de regulament al Consiliului Uniunii Europene și al Parlamentului European până în luna august 2026.
Din suma aferentă granturilor, 70% va fi disponibilă până în 2022, iar restul de 30% se va aloca pe baza unei formule prestabilite (diferită față de cea pentru prima tranșă, urmând a se calcula până la 30 iunie 2022), în funcție evoluțiile macroeconomice la nivelul fiecărei țări.
Listele de proiecte predefinite pentru investiții în infrastructură fac obiectul negocierii cu Comisia Europeană și pot fi actualizate pe parcursul negocierilor.
PNRR poate fi consultat aici:
Cititori online
Avem 9 vizitatori și niciun membru online