- Details
-
Hits: 1512
În data de 18 februarie 2020 a avut loc la București evenimentul ”Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice: bariere și soluții propuse” organizat de Asociația ”Orașe Energie în România”, în parteneriat cu Convenția Primarilorprivind Clima și Energia.

Au participat reprezentanți ai Biroului de Mediu din cadrul Uniunii Europene, reprezentanți ai Ministerelor Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, Ministerul Fondurilor Europene, reprezentanți ai ANRE la nivel național, consultanți Delloitte, Fundațiile ADEPT si GEC Bucovina, reprezentanți ai autorităților locale, distribuitorilor de energie, agențiilor locale și regionale de energie și desigur ai OER România.
Din partea Municipiului Bacău, au participat Costel Dumitrașcu și Sebastian Negrea, inspectori de specialitate în cadrul Agenției de Dezvoltare Locală Bacău. Dintre autoritățile locale prezente, alături de Bacău au mai participat, prin diferiți reprezentanți: Bistrița, Mizil, Târgoviște, Sibiu, Satu-Mare, Brașov, Suceava.
Scopul întâlnirii a fost acela de a facilita dialogul între factorii de decizie la nivel național, autoritățile locale și reprezentați ai societății civile care pot contribui la modelarea politicilor în domeniul energiei și schimbărilor climatice precum și la reabilitarea și eficientizarea din punct de vedere energetic a clădirilor publice.
Agenda a cuprins:
- Prezentarea legislației europene actuale și a stadiului de aplicare a PNIESC (Planului National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) la nivel național, în tările membre.
- Prezentarea de către reprezentanții externi ai Biroului European de Mediu, a situațiilor statistice europene privind deficiențele apărute în planurile strategice ale țărilor membre, privind PNIESC și Acordul Verde European. Referitor la acestea, doar 19 planuri ale țărilor membre au fost transmise și acceptate. România, în mare parte, din cauza lipsei de date centralizate actualizate, nu a transmis deocamdată planul strategic privind reducerea emisiilor de carbon care ar trebui să reflecte țintele propuse de UE pentru 2030: reducerea cu 50-55 % a emisiilor de carbon și creșterea ponderii energiei regenerabile cu peste 30 %.
- Barierele în implementarea PNIESC în sectorul clădirilor apaținând autorităților locale și soluții de depășire a acestora. Întrebările cele mai reprezentative, la acest punct din agendă, au fost următoarele: „Cum asigurăm cadrul legislativ pentru aplicarea PNIESC ?”, „De ce nu se poate face expertiza tehnică în ministere ?”, „De ce nu se culeg date corecte și de ce nu se monitorizează eficiența energetică a clădirilor reabilitate? ”De ce autoritățile locale nu angajează specialiști energetici ?”
- Sursele de finanțare în vederea atingerii țintelor PNIESC, principalele linii de finanțare și obiectivele specifice referitoare la renovarea clădirilor publice și eficiența energetică, pentru perioada 2021-2027. Secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, a menționat că în următorii 10 ani România ar putea accesa, luând în considerare și finanțarea din Bugetul de Stat până la 13 miliarde euro.
În cadrul sesiunii de discuții libere au fost împărtășite idei și soluții aplicate de fiecare municipalitate în teritoriu, cum ar fi reabilitările de la Râmnicu Vâlcea - 96 blocuri; Mizil - 41 blocuri; Bistrița - 90 blocuri; achiziționarea a 10 autobuze electrice - Satu Mare; 10 autobuze pe gaz lichefiat - Râmnicu Vâlcea ; reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public și, construcția rezervei de apă de la Bacău ; reabilitările clădirilor publice și achizițiile de autobuze electrice de la Sibiu . Tot aici au fost semnalate problemele din orașele mari care beneficiază de încălzire centralizată pe cărbuni: Timișoara, Iași, Craiova, în condițiile în care se încearcă eliminarea folosirii combustibililor fosili.