Zona Metropolitana Bacau Un Proiect pentru Beneficiul Comunitatilor Locale Definitie: 1.Prin zona metropolitana se intelege o zona constituita prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, intre marile centre urbane (Capitala Romaniei si municipiile de rangul I) si localitatile urbane si rurale aflate in zona imediata la distante de pana la 30 de km., intre care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri (in conformitate cu Legea 351, din 24.07.2001, Lege privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a IV-a- Sectiunea de localitati). Alte date prevazute in lege: Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localitatilor pe ramuri este urmatoarea: a). rangul 0 – Capitala Romaniei, municipiul de importanta europeana; b).rangul I – municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european; c. rangul II – municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati; d. rangul III – orase; e).rangul IV – sate - resedinta de comuna; f).rangul V – sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor. (Articolul 2) Municipiul – resedinta de judet Bacau este considerat, ca fiind conform Legii 351/ 2001 in randul celor 11 localitati urbane de rangul I, cu un numar de locuitori la 1 ianuarie 1999 de 210.469 (conform recensamantului din 2002, populatia Bacaului a ajuns la 183.484 locuitori). Precizam ca localitatile urbane de rangul II trebuie sa aiba o populatie cuprinsa de la circa 50.000 la 200.000 de locuitori. 2.Teritoriul metropolitan, pe baza Legii urbanismului 350/2001, Anexa 2, este definit ca suprafata situata in jurul municipiilor de rangul I, cuprinzand localitati aflate la distante de pana la 30 de km, in cadrul careia se creaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. In OG nr. 53/ 2002, la Articolul 4, punctele 3 si 4, se stipuleaza urmatoarele: “(3) Comunele din jurul municipiului Bucuresti si cele din jurul municipiilor de rangul I, pot fi organizate in zone metropolitane ale municipiului; 4. Organizarea si functionarea zonelor metropolitane se fac potrivit legii”. 3.Definitia oferita de Legea 350/ 2001 teritoriului metropolitan este urmatoarea: “suprafata situata in jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul carora se creaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. De regula, limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa a localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte”. Interesant este de amintit, in conformitate cu Legea 351/2001 si definirea urmatorilor termeni: 1. Zona de dezvoltare - perimetru delimitat in cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu sau in cadrul unei zone metropolitane in care se propun unele facilitati de natura fiscala, in scopul favorizarii dezvoltarii economice prin atragerea de investitii de capital strain sau autohton. 2. Zona de influenta - teritoriul si localitatile care inconjoara un centru urban si care sunt influentate direct de evolutia orasului si de relatiile de interconditionare si de cooperare care se dezvolta pe linia activitatilor economice, a aprovizionarii cu produse agroalimentare, a accesului la dotarile sociale si comerciale, a echiparii cu elemente de infrastructura si cu amenajari pentru odihna, recreere si turism. Dimensiunile zonei de influenta sunt in relatie directa cu marimea si cu functiunile centrului urban polarizator. 3. Sistem urban - sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de cooperare economica, sociala si culturala, de amenajare a teritoriului si de protectie a mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa. Cadrul legal Suportul legal al organizarii si administrarii zonelor metropolitane, prin forme de organizare asociativa sau prin agentii economice create in acest scop, este constituit de urmatoarele acte normative: 1. Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania, modificata prin Decretul nr.281/1979 pentru organizarea ca municipii a oraselor resedintã de judet; 2. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; 3. Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale; 4. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; 5. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati; 6. OG nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat; 7. OG nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitatii administrativ-teritoriale; 8. OG nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local; 9. OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale; 10. Legea nr. 3/2003 pentru aprobarea OG nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local; 11. Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala; 12. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania. In conformitate cu Legea 351/ 2001, supunem spre studiu urmatoarele articole: ART. 7 (1) In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona Capitalei Romaniei si a municipiilor de rangul I, unitatile administrativ-teritoriale de baza din aceste zone se pot asocia intr-un parteneriat voluntar in scopul infiintarii de zone metropolitane aferente spatiului urban. Asocierea contribuie la intarirea complementaritatilor intre aceste unitati si factorii de decizie interesati in dezvoltarea teritoriului. (2) Zonele metropolitane prevazute la alin. (1) functioneaza ca entitati independente fara personalitate juridica. (3) Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatilor administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritatile administratiei publice locale. ART. 8 Asociatia zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale si cu consultarea populatiei in conditiile legii, in a carei raza teritoriala s-a constituit, adopta programul de dezvoltare a zonei. ART. 9 In vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, prin lege se pot infiinta in cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de functionare, cadrul institutional de administrare, precum si facilitatile acordate. ART. 10 In vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreere, in planurile urbanistice elaborate si aprobate potrivit legii se va prevedea infiintarea de centuri sau zone verzi in jurul Capitalei Romaniei si al municipiilor de rangul I. ART. 11 Planurile de dezvoltare nationala, regionale, inclusiv cele transfrontaliere si de dezvoltare pentru integrarea in spatiul european, precum si cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor sectiunilor Planului de amenajare a teritoriului national - Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de risc natural, precum si ale altor sectiuni ale Planului de amenajare a teritoriului national aprobate prin lege. ART. 12 Nerespectarea prevederilor prezentei legi conduce la anularea actelor, inclusiv a masurilor si prevederilor de dezvoltare enumerate la art. 11. ART. 13 Autoritatile administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale vor coopera pentru asigurarea aplicarii prevederilor prezentei legi. Date statistice 1.Municipiul Bacau – km 0 o Numar locuitori: 183.484 o Suprafata teren intravilan: 3.488 ha o Suprafata teren extravilan: 831 ha 2.Beresti-Bistrita – la 20,5 km de Bacau o Numar locuitori: 2.296 loc. o Suprafata teren intravilan: 495,99 ha o Suprafata teren extravilan: 6.273,03 ha 3.Buhoci- la 15 km de Bacau o Numar locuitori: 4.789 loc. o Suprafata teren intravilan: 2.196 ha o Suprafata teren extravilan: 5.053 ha 4.Faraoani – la 18 km de Bacau o Numar locuitori: 5.700 loc. o Suprafata teren intravilan: 440 ha Suprafata teren extravilan: 3.960 ha 5.Filipesti – la 22 km de Bacau o Numar locuitori: 4.780 loc. o Suprafata teren intravilan: 730 ha o Suprafata teren extravilan: 5.580 ha 6. Gioseni – la 20 km de Bacau o Numar locuitori: 4.100 loc. o Suprafata teren intravilan: 100 ha o Suprafata teren extravilan: 1.000 ha 7. Hemeius- la 10 km de Bacau o Numar locuitori: 3.900 loc. o Suprafata teren intravilan: 254 ha o Suprafata teren extravilan: 891 ha 8. Itesti – la 14-18 km de Bacau o Numar locuitori: 2.200 loc. o Suprafata teren intravilan: 550 ha Suprafata teren extravilan: 3.200 ha 9. Letea-Veche – la 5 km de Bacau o Numar locuitori: 5.100 loc. o Suprafata teren intravilan: 298,30 ha o Suprafata teren extravilan: 4.047 h 10. Luizi-Calugara- la 7 km de Bacau o Numar locuitori: 4.670 loc. o Suprafata teren intravilan: 178,52 ha o Suprafata teren extravilan: 2.984,53 ha 11. Magura – la 7 km de Bacau o Numar locuitori: 4.200 loc. o Suprafata teren intravilan: 387 ha o Suprafata teren extravilan: 2.020ha 12. Margineni – la 6 km de Bacau o Numar locuitori: 8.300 loc. o Suprafata teren intravilan: 5.741 ha o Suprafata teren extravilan: 2.607 ha 13. Nicolae Balcescu – la 7 km de Bacau o Numar locuitori: 8.300 loc. o Suprafata teren intravilan: 350 ha o Suprafata teren extravilan: 5.113 ha 14. Prajesti – la 18 km de Bacau - Numar locuitori: 2.505 loc. Comuna nou infiintata- nu au fost stabilite granitele si nu au fost inca realizate masuratorile 15. Sarata- la 4,5 km de Bacau - Numar locuitori: 2.200 loc. o Suprafata teren intravilan: 182,5 ha o Suprafata teren extravilan: 1.988,5 ha 16. Saucesti – la 7-8 km de Bacau - Numar locuitori: 4.450 loc. o Suprafata teren intravilan: 1.480 ha o Suprafata teren extravilan: 3.770 ha 17. Tamasi – la 18 km de Bacau - Numar locuitori: 3.040 loc. - Suprafata teren intravilan: 50 ha - Suprafata teren extravilan: 1.253 ha 18. Traian – la 13 km de Bacau - Numar locuitori: 2.500 loc. - Suprafata teren intravilan: 400 ha ? Suprafata teren extravilan: 2.500 ha Total : Numar locuitori: 248.214 loc Suprafata teren intravilan: 16.974 ha Suprafata teren extravilan: 53.073 ha Total suprafata a Zonei Metropolitane: 70.047 ha Zona Metropolitana – intre conceptie si realitate Zona metropolitana in Europa La nivelul Europei, exista 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea, 33 sunt membre ale Retelei Europene a Regiunilor si Zonelor Metropolitane (METREX). Numai in Comunitatea Europeana, exista 80 de zone metropolitane, iar in conditiile in care extinderea Uniunii Europene la 28 de state membre va numara circa 480 milioane de locuitori, 50-60% sau 240-290 milioane de locuitori vor trai in regiuni sau zone metropolitane. Experienta statelor Uniunii Europene demonstreaza ca zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitatea economica, adica pot atrage eficient fonduri si investitori, isi pot dinamiza sectoarele constructiilor, serviciilor si turismului, iar dezvoltarea lor viitoare este una durabila (politicile economice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate in mod fericit). Initiatorii unor astfel de proiecte doresc decongestionarea marilor orase, dezvoltarea arhitecturala unitara, accesarea (prin asociare) a fondurilor europene destinate dezvoltarii regionale si prin aceasta, crearea unor conditii civilizate de viata pentru toti locuitorii zonelor metropolitane. Managementul Zonei Metropolitane Ca si exemplu, METREX (Reteaua Europeana a Regiunilor si Zonelor Metropolitane) prezinta trei categorii de modele de guvernare metropolitana existente in Europa: I. Autoritati metropolitane – cu puteri depline in domeniul planningului teritorial, social, economic, infrastructura, mediu; planifica, aplica efectiv si complet starategiile de dezvoltare durabila a zonelor metropolitane. II. Autoritati numite sau alese cu puteri selective esentiale care planifica si aplica strategiile pentru rezolvarea problemelor majore. III. Agentii metropolitane numite sau organisme complementare cu responsabilitati de planificare strategica, cu functii consultative de aplicare. Conform reglementarilor stipulate in proiectul SocioMetrex 2003, componentele evaluarii sustenabile a Zonelor Metropolitane sunt: 1.Cererea de dezvoltare continua pentru toate componentele zonei urbane (locuinte, industrie, afaceri, infrastructura de afaceri si comert); 2.Oportunitatile pentru “reinnoirea” orasului si a extinderii urbane; si implicatiile lor pentru: 1. Transport- management eficient si extinderea retelei; 2. Actiunile de mediu incluzand reducerea poluarii existente (aer, zgomot), tratarea contaminarii (pamant, apa), conservarea mostenirii urbane si actiuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului; 3. Actiunile sociale si economice privind incluziunea sociala si zonele defavorizate Componentele Strategiei de Dezvoltare a Zonelor Metropolitane sunt: a). Politici, programe si propuneri privind dezvoltarea capacitatii de locuire, industriei si afacerilor, infrastructurii de afaceri si comertului; b). Oportunitati pentru dezvoltare globala, transport si actiuni de mediu; c. Politici, programe si propuneri pentru incluziune sociala si economica, incluzand sanatatea, bunastarea, educatia, instruirea si securitatea cetatenilor. d. Politici, programe si propuneri pentru actiuni de mediu pentru a elimina sau diminua deficientele existente si a compensa impactul noii dezvoltarii. e). Politici, programe si propuneri pentru dezvoltarea transportului. Aceste componente vor conduce la urmatoarele directii in politica locala: a). Intensificarea dezvoltarii urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic, al pietii si al mediului; b). Dezvoltarea mixta acolo unde este posibila; c. Transport public integrat catre centrele orasului; d. Transport public integrat – noua dezvoltare; e).Politici locale care sa sustina vitalitatea orasului pentru noua dezvoltare urbana (in mod particular, infrastructura de afaceri si serviciile); f).Actiuni de mediu pentru eliminarea sau diminuarea poluarii existente si contaminarii si compensarea impactului noii dezvoltari; g). Conservarea resurselor de mediu valoroase. Oferta investitionala a localitatilor componente si implicit a intregii zone metropolitane reprezinta un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala in aria zonei metropolitane. Atragerea investitorilor in zona presupune o evaluarea a mediului de afaceri si a infrastructurii de afaceri (date structurate in schema urmatoare). Evaluarea sectorului privat Cererea sectorului privat Oferta sectorului privat Cererea pentru teren a sectorului privat Evaluarea capacitatii urbane Investitii existente Oferta de teren existenta: Firme importante -proprietate Nuclee de afaceri (tehnologii interne) - conditii fizice Firme noi interesate sa investeasca in zona - starea infrastructurii Distributia - accesibilitate Discrepante intre cererea si oferta sectorului privat Actiuni pentru cresterea capacitatii efective Depistarea terenurilor si dotarea lor cu utilitati Evaluarea sectorului privat Evaluarea infrastructurii de afaceri Cererea de infrastructura Oferta de infrastructura de afaceri de afaceri Cererea de spatii de afaceri, Centre regionale pe categorii investitionale Centre subregionale Investitii existente Centre locale Birouri de afaceri moderne existente Existenta centrelor de afaceri Noi firme ce doresc sedii pentru in cadrul orasului desfasurarea activitatii Remodernizarea cladirilor existente Discrepante intre cererea si oferta de infrastructura de afaceri Politici locale care sa conduca la cresterea capacitatii efective. Cautarea oportunitatilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri, asociate cu centrele de afaceri deja existente. Evaluarea impactului asupra mediului. Cazul nantez In 1999, teritoriul aglomerarii nanteze era acoperit de un district grupand 21 de comune in jurul orasului Nantes. Era vorba de un cadru institutional, esentialmente tehnic, dar care permitea trecerea la un nivel mai propice intercomunalitatii pentru trei motive: 1. structura regrupa deja intr-un cadru mai multe comune care au invatat sa lucreze impreuna pe probleme privind mari ansambluri de teritoriu (transport, mediu, invatamant superior si cercetare); 2. districtul elaborase, inca din 1995, un document de orientare strategica si un prospect pentru dezvoltarea si amenajarea aglomerarii, intitulat “Proiectul 2005”. Acesta s-a dovedit util fixarii unor linii directoare care pe parcursul unui deceniu au servit drept cale de urmat in momentul crearii Comunitatii Urbane(adica Zona Metropolitana); 3. districtul aglomerarii nanteze si-a marcat inca din 1998 dorinta de a-si intari competentele in materie de dezvoltare economica. Crearea Comunitatii Urbane Nantes, in ianurie 2001, a facut posibila aparitia unui nou actor luat ca intreg in peisajul institutional francez. Un salt dublu s-a efectuat odata cu transformarea districtului aglomerarii urbane in Comunitate Urbana: - salt cantitativ: numarul comunelor regrupate a trecut de la 21 la 24; resursa umana angajata a crescut de la 1.800 la 2.200; - salt calitativ: largirea considerabila a spectrului de competente exercitata la nivel intercomunal cu transformarea districtului in Comunitate Urbana. In acest caz, nu a avut loc o substitutie de competente ale districtului, fata de cele ale Comunitatii. Unele competente ale Comunitatii Urbane au venit in completarea celor districtuale astfel incat actiunea publica sa fie integrata si completa. Comunitatea Urbana Nantes dispune de numeroase atuuri pentru a-si indeplini rolul de director al dezvoltarii urbane nanteze. Ca si competente, Comunitatea Urbana Nantes este responsabila de marile retele de infrastructura si de servicii colective, care sunt bazele esentiale ale dezvoltarii unei mari aglomerari. De asemenea, Comunitatea gestioneaza de o maniera directa sau delegata: • organizarea transportului urban; • distributia apei potabile prin retea; • reteaua de canalizare a zonei; • colectarea, selectarea si depozitarea deseurilor cu echipamente speciale; • reteaua rutiera; Productia acestor servicii constituie reperul de baza ce permite sustinerea dezvoltarii unei aglomerari cu peste 570.000 locuitori si care figureaza printre primele la rang de metropola franceza, in termeni de imagine si atractivitate. Comunitatea Urbana se erijeaza intr-un actor major al dezvoltarii locale, in fapt exercitandu-si competententele in materie de dezvoltare economica. Comunitatea Urbana Nantes gestioneaza azi 25 de zone de activitate economica cu referire la aglomerare si se posteaza ca lider natural in sustinerea crearii de intreprinderi pe teritoriul metropolitan. Comunitatea Urbana a initiat proiecte privind urmatoarele trei aspecte: 1. a dezvoltat prima retea metropolitana de telecomunicatii de mare debit din Franta, care permite, un efect de sustinere si dezvoltare accelerata a ofertelor complementare pentru actorii economici si, in parte, pentru operatorii privati; 2. notiunea de pol biotehnologic: transformarea meropolei intr-un important pol privind calitatea retelelor locale din domeniile sanatate, cercetare si dezvoltarea unei oferte imobiliare dedicata intreprinzatorilor din acest domeniu; 3. recalificarea si revalorizarea spatiilor publice urbane. Comunitatea conduce un mare proiect, ce are ca obiect amenajarea unui cartier de 5.000 de locuitori, ceea ce va conduce la o vasta operatiune de transformare a unui ansamblu urban de peste 350 hectare, situat in inima aglomerarii. Presedintele Comunitatii Urbane Nantes, Jean Marc Ayrault, este un om politic recunoscut la nivel national si faptul ca primarul orasului centru este si presedintele asociatiei intercomunale faciliteaza luarea deciziilor intr-un context institutional in care consilierii comunitatii sunt in continuare desemnati de consiliile locale si nu alesi prin vot universal. In cazul Nantes, nu este vorba despre o colectivitate locala ci despre o Institutie Publica, in care delegatii ei sunt desemnati de consiliile locale si nu direct de catre cetateni, Comunitatea Urbana colaborand cu institutiile statului, inclusiv la elaborarea schemelor de urbanism si amenajare teritoriala si este solicitat, in acelasi timp, in calitate de gestionar al fondurilor europene pe proiecte eligibile. Comunitatea Urbana colaboreaza cu statul si conducerile regiunilor in calitatea lor de planificator. De asemenea, statul si regiunea (comunele) participa financiar la numeroasele proiecte ale Comunitatii Urbane. Si in regiunea metropolitana nanteza sunt situatii in care cetateanul isi varsa amarul asupra primarului pe care l-a ales, ignorand adesea ca lucrurile se decid in cea mai mare parte la nivel de aglomerare, unde executivul nu rezulta direct din alegerea sa. In aceeasi situatie, primarii sunt facuti responsabili pentru proiectele transferate la nivel intercomunal. Aceasta configurare a indus pozitionarea primarilor ca primi actori ai comunitatii urbane din doua motive: • influenta asupra politicilor la nivel comunal; • prezervarea legitimitatilor politice in ochii cetatenilor constituie un filtru indispensabil in raporturile intercomunalitatii care produce servicii si utilizatorul final. Astfel, Comunitatile Urbane detin rolul lor si asigura o vizibilitate asupra actiunilor comunitare dandu-se aspectul unei organizatii deconcentrate fapt ce permite asigurarea apropierii fata de cetateni. Metropola Nantes numara 10 poli de proximitate repartizati pe teritoriul aglomerarii si care constituie baza actiunii comunitare regrupand aproape jumatate din angajatii structurii intercomunale. Polii intervin in domeniul operational si isi exercita competentele in cadrul comunitatii in dimensiunea lor teritoriala, coerent impreuna cu alte directii generale ale comunitatii: strazi, iluminat public, canalizare, colectarea deseurilor, dezvoltare economica si urbanism. Aceste competente ale Comunitatii preluate de cei 10 poli nu sunt neaparat centralizate sau au caracteristica de central, ci reprezinta interesul lor comun la nivel de aglomerare. Polii asigura conducerea operatiunilor, mentenanta, intretinerea si innoirea strazilor. Iau parte, cu statut egal, la revizuirea documentelor de urbanism si participa la analiza nevoilor, la elaborarea si aplicarea proiectelor privind transportul in comun. Deoarece comunele isi vad “stirbita” o parte din autonomia financiara de actiune, pentru a raspunde eventualelor nelinisti care ar putea lua nastere, metropola Nantes a dorit inscrierea actiunilor intr-un orizont contractual multianual. Aceasta garantie financiara a fost completata de contracte de co-dezvoltare, semnate cu fiecare dintre cele 24 de comune. Mai mult, aceste contracte prevad, cu titlu indicativ, actiuni numite “cu valoare comunitara”, programate asupra teritoriului fiecarei comune. Aceste contracte permit Comunitatii Urbane sa beneficieze de o cale care garanteaza interventia. Organizarea administrativa Conducerea zonei metropolitane Nantes, care functioneaza de la 1 ianuarie 2001, este formata dintr-un presedinte, 33 de vicepresedinti si 10 alesi locali. In total sunt 44 de membrii ai consiliului. Asocierea intercomunala sau “intercomunalitatea” Asocierea intercomunala sau ”intercomunalitatea“ reprezinta o forma distincta de asociere - rezervata exclusiv consiliilor locale sau “comunelor”, in acceptia fundamentala a termenului, aceea de unitate administrativ-teritoriala de baza (oras si comuna). Caracterul distinctiv al intercomunalitatii rezida in transferul de competente pe care consiliile locale le fac catre asociatia intercomunala. Este vorba despre un transfer limitat la acele competente, care exercitate in cadrul largit al teritoriului intercomunitar permit o gestiune integrata, mai eficienta, a resurselor naturale, economice si sociale. Transferul de competenta catre asociatia intercomunala impune cateva constrangeri pe care aceasta trebuie sa le respecte la creare si in statutul de functionare: este vorba in principal de constituirea si functionarea organelor deliberative ale asociatiei intercomunale in asa fel incat sa fie respectate principiile: • principiul legitimitatii; • principiul reprezentativitatii; • principiul evitarii excluziunilor. Aceleasi principii stau la baza alegerii, organizarii si functionarii consiliilor locale. Pentru a respecta aceste principii, organul deliberativ al asociatiei intercomunale va fi compus exclusiv din primarii si consilierii alesi ai consiliilor locale care se asociaza, iar numarul acestora in organul deliberativ – consiliul general - va fi proportional cu populatia localitatilor pe care le reprezinta. In acest fel, deciziile luate in cadrul asociatiei intercomunale au aceeasi validitate cu cele luate in cadrul propriului consiliu local – atat doar ca teritoriul asupra caruia deciziile au efect este teritoriul intercomunitar, format din suma teritoriilor vat (unitate administrativ teritoriala). Transferul de competenta reprezinta astfel exersarea de catre alesii locali a competentelor si atributiilor lor legale intr-un cadru institutionalizat largit – acela a asociatiei intercomunale si respectiv cu aplicatie pentru un teritoriu largit acela al unitatilor adminsitrativ-teritoriale reunite. In tarile Uniunii Europene asocierea intercomunala este definita ca o institutie publica de cooperare intercomunala si este validata prin decizie prefectorala sau Hotarare de Guvern. Intercomunalitatea si legislatia romaneasca La aceasta data, legislatia romaneasca nu face distinctie intre asocierea intercomunala (care implica transferul de competente si exercitarea acestora intr-un cadru institutionalizat: o institutie publica de cooperare intercomunala) si alte forme asociative cu sau fara personalitate juridica, in care partenerii consiliilor locale pot fi alte consilii locale, dar si orice fel de tert in care nu exista transfer de competente, ci doar cooperare pentru realizarea de proiecte punctuale, de interes comun. Nu regasim in aceste forme nici clauzele statutare sau reglementate care garanteaza legitimitate, reprezentativitatea, evitarea excluziunilor, etc. in actul deliberativ. In conditiile in care nu exista prevederi particulare sau reglementari distincte pentru asocierea intercomunala, aceasta poate fi legal realizata, totusi: pe baza reglementarilor existente – prevederile explicite din Legea 215/2001 si Legea 326/2001, care autorizeaza consiliile locale sa se asocieze intre ele (articolul 11), inclusiv cu crearea de institutii publice (articolul 38, lit i), cu includerea de clauze statutare care garanteaza legitimitatea, reprezentatitivitatea si evitatea excluziunilor in cadrul organului deliberativ al asociatiei intercomunale. Aceste clauze sunt in acord cu reglementarile europene si prefigureaza viitoarele redactari din legislatia romaneasca pe masura ce nivelul de armonizare cu reglementarile europene va progresa. Asociatia Oraselor din Romania are in vedere conceperea unui Program National pentru implementarea unor centre de dezvoltare locala si considera asocierea de tip intercomunal un beneficiu pentru localitatile mici. Societatea romaneasca, in general, si economia, in special, se confrunta dupa anul 1989, cu un proces de restructurare de o amploare si complexitate crescanda, despre care s-a vorbit mult dar s-a intreprins putin pentru intelegerea implicatiilor multiple in planul politicilor de dezvoltare. Abstractul "proces de restructurare" are ca puncte de plecare actiuni concrete de reprofilare, dezafectare sau creare de noi agenti economici intr-o anumita zona. In acel moment, un intreg mecanism al schimbarii se declanseaza; dimensiunile acestuia merg de la economic, prin modificarea indicatorilor agentilor economici, la social, calitatea vietii locuitorilor zonei fiind vizata in modul cel mai direct si de la economico-social la spatial efectele propagandu-se, ca o unda, pe intreg teritoriul in care se realizau activitatile de productie conexe, in care exista infrastructura specifica si in care traieste populatia dependenta profesional si material de respectivii agenti economici. In Europa de azi, conceptul de baza pe care se construieste teoria dezvoltarii teritoriale este coeziunea economica si sociala a dezvoltarii. Acesta se traduce, in continutul strategiilor de amenajare a teritoriului, intr-un principiu fundamental, si anume dezvoltarea economica si sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spatiala echilibrata. Aceasta este conditia unei dezvoltari dezirabile, in care sa se asigure echilibrul intre eficienta economica si armonia sociala. Din aceasta perspectiva, se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slabiciuni economice ale ansamblului si sunt de neacceptat deoarece, la randul lor, devin sursa de instabilitate economica si politica, transformandu-se in piedici de dezvoltare a intregului ansamblu national si, implicit, international. Din cele expuse pana acum se intelege ca existenta reala a unor dezechilibre si ramaneri in urma in dezvoltarea teritoriala a tarii noastre, pe de o parte, si varietatea de relief, de resurse naturale, de traditii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati, potential demografic al zonelor tarii, pe de alta parte, justifica cu prisosinta necesitatea elaborarii si practicarii unei politici coerente de dezvoltare locala. Localitatile au evoluat si s-au dezvoltat in moduri diferite si in ritmuri diferite. De aceea, in prezent, asistam la un peisaj foarte eterogen al localitatilor din punct de vedere al dezvoltarii acestora. Discrepantele existente intre localitati reprezinta o consecinta a mai multor cauze: • ritmurile diferite de dezvoltare a localitatilor in cadrul judetului; • ritmurile diferite de dezvoltare a judetelor in cadrul teritoriului national; • distributia neuniforma pe teritoriul judetului si a tarii a infrastructurii tehnice si sociale si slaba dezvoltare a acesteia; • dezechilibrele demografice; • existenta unor factori naturali si a unor resurse economice diferite de la o localitate la alta si de la un judet la altul; • manifestarea in mod diferit, de la o localitate la alta, a initiativei locale si a spiritului edilitar-gospodaresc etc. Cu totii platim, de aproape 60 de ani, pentru dezvoltarea economica din diverse zone ale tarii, dar din pacate o facem doar pentru dezvoltarea resedintelor de judete si a altor cateva localitati strategice. Pentru construirea unei Romanii armonioase este evident faptul ca aceste discrepante intre localitati vor trebui sa dispara si cum este firesc, acele localitati ramase in urma vor trebui sprijinite sa se dezvolte mai puternic, pentru ca procesul de armonizare sa aiba un caracter progresiv. In acest context, consideram ca se impune elaborarea unui program national destinat majoritatii celor 210 orase, care ar putea cuprinde si comunele foarte mari - cu perspective de a deveni orase - si municipiile cu pana in 30.000 de locuitori, care pot deveni centre de servicii comunitare pentru localitatile din zonele respective, astfel incat contribuabilii sa nu-si mai piarda timpul, banii si energia pentru deplasarile spre resedintele de judete, singurele capabile sa le asigure in momentul de fata serviciile comunitare mentionate anterior. Pentru a ajunge la o prosperitate acceptabila pentru toti cetatenii tarii si pentru realizarea unui climat social stabil la nivelul intregii tari este necesara reducerea disparitatilor si armonizarea economica si sociala a tuturor localitatilor si a tuturor judetelor Romaniei. In acest scop Parlamentul si Guvernul trebuie sa corecteze legislatia si sa imbunatateasca mijloacele de aplicare a acesteia printr-un Program national care ar crea conditiile pentru realizarea unor centre de dezvoltare locala construit astfel incat sa urmareasca urmatoarele obiective: 1. Cresterea capacitatilor localitatilor de a-si sustine propriul proces de dezvoltare; 2. Ridicarea calitatii vietii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice; 3. Dezvoltarea echilibrata intre localitatile din cadrul judetului, dintre diferite judete, dintre mediul urban si rural, dintre zone centrale si periferice; 4. Cresterea sanselor egale in ceea ce priveste accesul de informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua a populatiei in zonele periferice; 5. Stimularea cooperarii intercomunitare care contribuie la progresul economic si social al zonei; 6. Promovarea unei dezvoltari spatiale armonioasa si a retelei de localitati; 7. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localitati in cadrul judetului, dintre diferite judete, dintre mediul urban si rural, dintre zone centrale si periferice; 8. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale; 9. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea aparitiei unor zone problema; 10. Stimularea dezvoltarii echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente; 11. Stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care contribuie la progresul economic si social. Mijloacele prin care Programul national pentru realizarea unor centre de dezvoltare locala ar putea realiza obiectivele definite anterior ar fi: 1. Vointa necesara acceptarii aplicarii unor principii apartinand spatiului european : 1. Principiul egalitatii sanselor a toturor cetatenilor; 2. Principiul de baza pe care se construieste teoria dezvoltarii teritoriale ramane solidaritatea si coeziunea economica si sociala; 3. Principiile democratiei si al descentralizarii puterii; 4. Principiul autonomiei locale si al subsidiaritatii; 5. Principiul dezvoltarii armonioase pe intreg teritoriul tarii. 2. Utilizarea fondurilor de finantare corespunzatoare programelor nationale si internationale. 1. Transparenta in gestionarea programelor nationale si internationale privind finantarea autoritatilor publice locale; 2. Cresterea capacitatii autoritatilor publice locale de a accesa fonduri de finantare; 3. Sprijinirea autoritatilor publice locale pentru cofinantarea proiectelor cu finantare din Fondurile Structurale, prin programe guvernamentale. 3. Realizarea unei puternice infrastructuri institutionale care sa cuprinda: 1. Trezorerie; 2. Spital teritorial; c)Unitati de invatamant liceal si post liceal; 4. Judecatorie si Parchet; 5. Politie cu un grad ridicat de competente; f)Oficiu prefectural; g)Reprezentante ale serviciilor deconcentrate ( Directia de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiu de Cadastru, Consultanta Agricola, Agentia de plati pentru agricultura; h)Reprezentante ale unor institutii descentralizate; i. Reprezentante ale serviciilor organizate de Consiliul Judetean s.a. 4. Realizarea unei puternice infrastructuri locale corespunzatoare: 1. Imobile pentru institutiile mentionare la punctul 1); 2. Drumuri interioare; 3. Retea de alimentare cu apa; 4. Sistem de canalizare; 5. Statii de epurare; 6. Retele pentru telefonie fixa si GSM s.a. 5. Realizarea unei puternice infrastructuri intercomunitare : 1. Drumuri de legatura intre localitati; 2. Statii de depozitare si prelucrare a gunoiului; c)Serviciu pentru evidenta informatizata a persoanei; 4. Formatiune permanenta de pompieri; 5. Servicii organizate de Consiliul Judetean Un bun exemplu de asociere intre unitatile administrativ-teritoriale, este reprezentat de catre Danemarca. Exemplul danez este unul dintre cele mai de succes din Europa. Comasarea localitatilor a inceput in 1970 cand din peste 1400 de localitati au fost formate 274 de administratii locale si 14 judete. Dupa 1970 pana in prezent, in baza principiului intercomunaiitatii, prin asocierea unitatilor administrativ-teritoriale, acestea s-au regrupat, reducandu-se sub jumatate. in acest moment exista instituita o Comisie pentru Restructurare Administrativa care in urma unor dezbateri purtate si cu reprezentantii structurilor asociative ale autoritatilor locale a luat decizia ca incepand cu anul 2007 numarul localitatilor sa scada sub 100, iar cel al judetelor la 5, prin comasarea acestora. Nu avem pretentia ca in Romania sa se intample acest fenomen imediat, dar exemplele de asociere la nivelul localitatilor a inceput sa creasca demonstrand faptul ca exista o necesitate comuna a localitatilor de a oferi servicii de calitate cetatenilor proprii. Intercomunalitatea asa cum este prevazuta in legea administratiei publice locale modificata se dovedeste a fi un concept inovator, in masura sa produca beneficii pentru toate autoritatile locale dar in special pentru cele mici. Strategii de Dezvoltare Metropolitana in Romania Pana in prezent, in Romania s-au creat urmatoarele structuri de asociere intre unitati administrativ-teritoriale, care poarta denumirea de “zona metropolitana”: 1. Zone metropolitane create in jurul municipiilor resedinta de judet Oradea, Iasi, Arad si Cluj-Napoca, care se afla intr-un stadiu avansat de implementare si care functioneaza acoperind o plaja larga din scopurile si atributiile unei zone metropolitane. 2. Zone metropolitane care sunt in curs de a crea structurile aferente si discuta despre acest concept: Timisoara, Baia-Mare, Targu-Mures, Galati. 3. Proiect de asociere dintre consiliile locale ale unitatilor adminsitrativ- teritoriale, situate la intersectia a trei judete si care au ca principal scop reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de utilitati publice (reteaua de apa si canalizare, distributia de gaz metan): judetele Satu-Mare, Bihor, Salaj – proiect in lucru; 4. Initierea demersurilor pentru dezvoltarea unei zone de dezvoltare comuna, intre judetele limitrofe Brasov si Arges pentru dezvoltare rurala si turistica. 5. Initierea proiectului intitulat “Conurbatia Timis-Arad”. Zona Metropolitana Bacau - Cateva propuneri pentru Analiza SWOT - Puncte tari • Faciliteaza amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional • Diminueaza dezechilibrele create intre centru si zona limitrofa, provocate de dispersarea in planul structurii demografice, sociale si economice, de dezechilibrele legate de transportul in comun, finantarea infrastructurii, rezervele de spatiu pentru locuire si servicii; • Cresterea competitivitatii economice a localitatilor din zona metropolitana cu regiunile invecinate; • Dezvoltarea durabila; • Ameliorarea conditiilor de mediu; • Decongestionarea orasului, a aglomerarii urbane; • Satisfacerea cererii de locuinte a populatiei; • Fonduri bugetare mai mari pentru localitati cu venituri mici; • Beneficii economice derivate din cresterea atractivitatii zonei pentru investitori; • Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de transport; • Crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor; • Cresterea nivelului de trai si a populatiei; • Dezvoltarea regionala si investiti in infrastructura; • Extinderea retelelor de utilitati; • Accesarea fondurilor structurale pentru regiuni; • Zona Metropolitana Bacau- un pol important de dezvoltare in Moldova. • Judetul Bacau este in prezent cea mai dezvoltata zona economica a Moldovei; • Pozitia geografica a municipiului Bacau il recomanda ca punct strategic fiind in acelasi timp la intersectia unor importante cai rutiere, feroviare si aeriene. • Existenta unui puternic centru universitar; • Existenta centrelor de cercetare-inovare. Puncte slabe: -Blocari in trafic - Colaborare formala si suprapunerea unor nivele decizionale; • Dificultatea coordonarii intre instrumente locale si zonale de planificare; • Dificultatea realizarii unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale; • Speculatiile imobiliare care determina scumpirea terenurilor; • Dificultatile de administrare; • Degradarea mediului, prin aglomerarea de locuinte si cresterea poluarii datorita deseurilor si utilizarii unor mijloace de transport neecologice; • Centralizarea fondurilor si riscurile distribuirii preferentiare a acestora; Riscuri: • Intarzieri cu privire la intrarea in posesie a terenurilor de catre vechii proprietari si starea juridica incerta a unor suprafete intinse de teren; • Alocarile de terenuri din oras si localitatile din jur trebuie sa fie fundamentate pe functiuni si numai in urma unor studii serioase privind evolutia demografica, prognoze pentru sectoarele economice cu potential de crestere, inventarierea si recuperarea terenurilor din intravilan care se preteaza la regenerare urbana, protectia mediului, etc. Introducerea in intravilan a unor terenuri cumparate de speculanti la pretul de teren agricol, dotarea lor cu infrastructura prin introducerea de taxe suportate de comunitate, doar pentru ca apoi acestia sa le poata revinde cu un pret inzecit nu au nimic in comun cu Zona Metropolitana Bacau. • Diminuarea suprafetelor de spatii verzi nepoluate in detrimentul indstrializarii; • Manifestarea in mod diferit, de la o localitate la alta, a initiativei locale si a spiritului edilitar gospodaresc; • Existenta unor discrepante vizibile de la o localitate la alta in ceea ce priveste infrastructura, prezenta investitorilor si resursele economice. Toate acestea determina fonduri diferite de dezvoltare pentru diminuarea diferentelor intre localitati; fondurile diferite pot atrage dispute politice, economice si administrative; • Distributia neuniforma a resurselor umane, ca si pregatire profesionala si numar de locuitori pe segmente de varsta; • Cresterea infractionalitatii; Oportunitati: • Ridicarea calitatii vietii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice din fiecare localitate a zonei; • Dezvoltarea echilibrata intre localitatile din cadrul zonei metropolitane dintre mediu urban si cel rural, dintre zone centrale si cele periferice; • Stabilitatea si reconversia fortei de munca datorate atragerii investitorilor; • Cresterea sanselor egale in ceea ce priveste accesul la informare, cercetare- dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua a populatieie in zonele periferice si rurale; • Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea aparitiei unor zone problema si cresterea capacitatii localitatilor de a-si sustine propriu proces de dezvoltare; • Indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre(fonduri structurale si de coeziune); • Afilierea la Reteaua Europeana a Regiunilor si Zonelor Metropolitane (METREX), ce conduce la atragerea investitorilor straini; • Revitalizarea economica si reconsiderarea agriculturii; • Rezolvarea problemelor de mediu; Metodologii de Determinare a Zonei Metropolitane Bacau A. Determinarea granitelor si asezarilor componente. B. Identificarea si cuantificarea inter-relatiilor dintre centrul polarizator si localitatile componente. C. Analiza zonei pe o raza de studiu mai mare decat raza preconizata a acoperi viitoarea zona metropolitana, tinand cont de urmatoarele aspecte: 1. Stabilirea ponderii persoanelor care se deplaseaza zilnic la lucru in municipiul- resedinta de judet; 2. Ponderea si mobilitatea populatiei; procentul navetistilor; 3. Ponderea populatiei atrase cu domiciliul in oras sau in mediu rural; 4. Pontentialul turistic al localitatilor si indicele de potential turistic (suprafete ape, paduri/ per total suprafata, valori istorice si culturale, valori turistice); 5. Distanta dintre comuna componenta a zonei metropolitane si municipiul resedinta de judet (dinstanta in km si in minute); 6. Date locale si acordul Consiliului Local; 7. Innnoirea echilibrata indusa de oras; procentul caselor/ birourilor noi/ total case; 8. Produse perisabile pentru oras; procentul terenului cultivat cu produse perisabile; total suprafata arabila. Zona Metropolitana Bacau Etape de implementare (proiect) I. Aprobarea de catre consiliile locale a asocierii si a implementarii Programului “Zona Metropolitana Bacau” pe baza unui statut al viitoarei Asociatii metropolitane sau precizand forma de organizare; II. Semnarea contractului de asociere dintre partile implicate; III. Alocarea de catre consiliile locale a sumelor necesare pentru intocmirea documentatiilor necesare infiintarii Asociatiei. Desemnarea liderului de proiect; IV. Elaborarea, analizarea si validarea proiectului “Zona Metropolitana” (dezbatere publica); V. Intocmirea caietului de sarcini si organizarea licitatiei pentru lucrarile de proiectare; VI. Analiza pe faze de proiect. Dezbatere publica; VII. Predarea documentatiei; VIII. Avizarea si aprobarea documentatiei si a strategiei de implementare a Zonei Metropolitane Bacau. Dezbatere publica; IX. Implementarea proiectului. Stabilirea duratei de implementare.